În timp ce Parlamentul se pregătește azi să audieze miniștrii propuși de Siegfried Mureșan pentru un guvern care, cel puțin pe hârtie, nu are majoritatea necesară, printre numele chemate în fața comisiilor se află și Andrea Annamaria Chiș, o prezență care reaprinde controverse vechi din justiția clujeană. În jurul ei s-au strâns, de-a lungul anilor, episoade care au alimentat dezbateri aprinse printre care un doctorat întins pe aproape două decenii, coordonat prof.univ.dr. Liviu Pop. Retrasă din magistratură la doar 48 de ani, cu o pensie de peste opt mii de euro, Chiș continuă să ocupe o poziție influentă în mediul universitar, coordonând Centrul de Carieră, Orientare Profesională și Alumni al UBB. Acum, numele ei revine în prim-plan, într-un moment în care fiecare propunere ministerială este disecată public, iar trecutul fiecărui candidat devine parte din ecuația politică a zilei.
Audieri tensionate și trecut academic controversat
Azi încep audierile miniștrilor propuși de Siegfried Mureșan pentru guvernul cu care intenționează să se prezinte în Parlament, într-o încercare dificilă de a construi o majoritate care, matematic, pare că nu există. Timp de două zile, luni și marți, comisiile parlamentare vor trece pe rând prin cele șaisprezece portofolii propuse, de la Energie, unde primul chemat este Sebastian Burduja, până la Mediu, unde ultimul nume de pe listă este Diana Buzoianu. Coaliția formată din PNL, USR și UDMR nu are voturile necesare pentru a trece de plen, iar PSD și AUR au transmis deja că nu vor susține Guvernul Mureșan, ceea ce transformă fiecare audiere într-un test politic, dar și într-un exercițiu de expunere publică.
Printre cei chemați în fața comisiilor se află și Andrea Annamaria Chiș, o prezență care aduce cu sine un trecut încărcat de controverse, în special legate de parcursul ei academic. Judecătoarea s-a înscris la doctorat în anul 1995, când legea prevedea un termen de 3 ani pentru susţinere, conform Hotărârii Guvernului nr. 301/1996 privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102, din 20 mai 1996. Gazeta de Cluj a relatat, în mai multe rânduri, că teza susținută în 2012, coordonata de Prof.univ.dr. Liviu Pop, ar fi fost o lucrare de aproximativ două sute de pagini, redactată la două rânduri, iar durata neobișnuit de lungă a studiilor doctorale ar fi fost posibilă doar prin derogări informale, tolerate în mediul universitar clujean. Gazeta de Cluj a vorbit, la acea vreme, și despre rolul lui Andrei Marga în menținerea coordonatorului în activitate, precum și despre comisia de evaluare, descrisă ca fiind alcătuită din avocați care aveau dosare pe rol la judecătoarea Chiș.
(Prof.univ.dr. Liviu Pop)
Aceste episoade, consemnate în presă la vremea respectivă, revin acum în atenție odată cu audierea ei pentru un portofoliu guvernamental, într-un moment în care fiecare detaliu biografic al candidaților este repus pe masa dezbaterii publice. Chiș intră astfel în fața comisiilor nu doar ca propunere ministerială, ci și ca personaj cu un trecut intens discutat, care riscă să devină parte din ecuația politică a zilei.
Andrea Chiș a fost soția controversatului procuror Doru Țuluș
Gazeta de Cluj relata încă din 2017 despre acuzele aduse procurorului Doru Țuluș. Pe 29 mai 2007, conducerea Senatului l-a acuzat pe procurorul DNA Doru Ţuluş de abuz în serviciu după ce acesta a cerut Camerei superioare informaţii despre modul în care a votat senatorul UDMR Verestoy Attila un proiect de lege. În calitate de şef al secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, Ţuluş a trimis o scrisoare secretarului general al Senatului, prin care cerea date privind participarea lui Verestoy Attila la dezbaterile din data de 28 martie 2006, în care Senatul a aprobat Ordonanţa 41/2005 prin care se stabilea pragul maxim de deţinere a acţiunilor la SIF-uri de 1%. Procurorul DNA solicita, de asemenea, şi „o copie certificată a originalului procesului-verbal al dezbaterilor ce au avut loc la aceea dată”.
(Doru Țuluș)
Pe 8 mai 2007, ministrul justiţiei de la acea vreme, Tudor Chiuariu, a cerut ca procurorul Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) să fie destituit din funcţie. La acea dată, secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ, cu majoritate de voturi, la cererea de revocare a lui Doru Ţuluş din funcţia de procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Judecatoarea Chiș s-a apucat de Psihologie la UBB
Cariera Andreei Annamaria Chiș este una lungă, ramificată și aparent solidă în plan instituțional, chiar dacă în jurul ei au plutit ani la rând suspiciuni și controverse. După aproape trei decenii în magistratură, Chiș a trecut prin toate treptele sistemului judiciar clujean, de la Judecătoria Cluj-Napoca la Tribunal, Curtea de Apel și, în final, Consiliul Superior al Magistraturii. A fost membru în două rânduri în European Network of Councils for the Judiciary, o structură care reunește organismele de conducere ale sistemelor judiciare din Europa, activând la Bruxelles între 2017 și 2018, apoi din nou între 2021 și 2023. În paralel, a predat la Universitatea Babeș-Bolyai timp de peste șaisprezece ani, până în februarie 2026.
După ieșirea din magistratură, Chiș nu s-a retras din viața profesională, ci a revenit în UBB într-o poziție administrativă, ca și coordonator al Centrului de Carieră, Orientare Profesională și Alumni, rol pe care îl ocupă din august 2024. În același timp, și-a extins studiile în zona psihologiei, înscriindu-se la un nou program universitar în 2022, la Facultatea de Psihologie (UBB).
Veniturile declarate de Andrea Annamaria Chiș pentru anul 2023 sunt de aproape 600.000 de lei
Ultima declarația de avere depusă de Andrea Annamaria Chiș în 2023 conturează un profil financiar impresionant, rezultat din cumulul funcțiilor pe care le-a ocupat simultan în magistratură, în Consiliul Superior al Magistraturii și în mediul universitar. Documentul arată că, doar din poziția de membru al CSM, Chiș a încasat mai multe tranșe de venituri impresionante. În 2023, aceasta a primit 334.407 lei, 150.257 lei, 8.908 lei și 29.552 lei, toate aferente activității din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. La acestea se adaugă și un venit în valută, de 1.836 euro, provenit tot din activitatea de membru CSM.
Pe lângă aceste sume, Chiș a declarat și veniturile obținute din funcția de judecător la Curtea de Apel Cluj, în valoare de 22.605 lei, precum și cele din activitatea didactică de la Universitatea Babeș-Bolyai, unde a fost lector universitar și a încasat 41.174 lei. În declarație apare și o sumă de 269 de lei, tot din CSM, probabil aferentă unor deconturi sau plăți suplimentare minore.
Cumulat, veniturile declarate de Andrea Annamaria Chiș pentru anul 2023 sunt de 600.000 de lei (566.296 lei).
În acest peisaj politic fragil, în care fiecare vot contează și fiecare nume propus pentru guvern devine o miză, cazul Andreei Annamaria Chiș ilustrează perfect felul în care trecutul profesional, academic și personal ajung să se cioncnească. De la doctoratul întins pe aproape două decenii și controversele relatate de Gazeta de Cluj, până la legăturile cu procurorul Doru Țuluș și ascensiunea în structurile europene ale magistraturii, biografia ei este una care nu trece neobservată.
Astăzi, când intră în fața comisiilor parlamentare, toate aceste episoade se adună într-un singur moment de evaluare publică. Pentru un guvern care încearcă să se legitimeze în lipsa unei majorități clare, fiecare candidat devine un test de credibilitate, iar fiecare controversă din trecut poate cântări extrem de mult.
sursa: gazetadecluj.ro