Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că nu ar trebui să renunțăm la centralele pe cărbune până când nu avem alternative viabile, sugerând că soluția pe termen lung ar consta în centrale nucleare.
“România și Europa necesită energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie să continue, însă într-un mod inteligent care să nu compromită securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu este prudent să adoptăm o terapie prin șoc, deoarece riscăm să distrugem economia europeană, care se confruntă deja cu dificultăți. Acesta a fost punctul meu de vedere și în primul meu mandat ca ministru al energiei, și aceeași poziție o voi menține și acum. Mă surprinde reacția celor care cred că mesajele mele despre
Ministrul subliniază că “aceste realități sunt din ce în ce mai mult recunoscute în Europa”.
“Donald Tusk a propus ieri o campanie extinsă de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, insistând asupra necesității de a reduce prețurile la energie pentru a permite companiilor europene să fie competitive pe piețele globale. Nu are rost să protejăm mediul dacă ducem economia spre colaps. Recent, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a exprimat la Davos aceeași necesitate de a reduce prețurile la energie pentru ca economia europeană să reziste concurenței globale, care devine din ce în ce mai acerbă”, a mai adăugat Burduja.
Cheia pentru o tranziție de succes, conform lui Burduja, este simplă:
1. Producție de energie sigură și ieftină. Nu ar trebui să renunțăm la centralele pe cărbune până când nu avem alternative — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.
2. Investiții în stocare, pentru a beneficia de energia verde chiar și atunci când nu este soare sau vânt.
3. Investiții în rețele, pentru a crea o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și pentru a integra mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).
4. Să utilizăm echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm cu fonduri europene producția din alte regiuni ale lumii.
“Facem deja ceea ce trebuie pentru a fi nu doar un producător de energie, ci și de echipamente moderne, pentru a nu mai depinde de alții. Am semnat șapte contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, acoperind o capacitate de peste 5 GW. Este vorba despre producția de componente pentru bateriile de stocare, producția de baterii de stocare sau producția de panouri fotovoltaice și componentele acestora. Made in România. În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial în decarbonizare prin Green Deal, realitatea economică globală sugerează că acest model riscă să conducă la pierderea competitivității și relevanței economice. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în fabricarea lor locală, asumându-și toate riscurile legate de securitatea energetică”, a continuat Sebastian Burduja.
El a adăugat că prețurile mari la energie reprezintă o altă povară autoimpusă.
“Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei și fac ca industriile noastre să devină necompetitive. În timp ce prețurile energiei în UE sunt de trei ori mai mari decât în SUA sau China, fabricile europene se închid sau se mută în alte regiuni. Aceasta nu este doar o alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare. La nivel global, Europa își pierde rapid terenul. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global. Astăzi, contribuția s-a diminuat sub 15%, iar acest declin continuă. Nicio companie europeană nu mai figurează în top 20 la nivel mondial după capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de exemplu, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc”, a subliniat ministrul Burduja.
Ministrul susține că “România are însă șansa să demonstreze că există o altă cale”, având resurse de gaze naturale, hidrocentrale care așteaptă finalizare, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici și potențialul de a deveni un lider regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania).
“Tot ce ne trebuie este voință politică și decizii curajoase care să prioritateze bunăstarea oamenilor. Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovația nu provin din reglementări excesive sau politici care subvenționează direct economiile altor țări. Avem nevoie de o economie bazată pe producție locală, pe locuri de muncă bine plătite și pe sprijinirea industriei naționale. Este timpul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile și să opteze pentru un “Smart Deal” care să ne readucă pe harta economică globală. Împreună, să ne îndreptăm spre un viitor mai bun pentru români, România și o Europă competitivă”, a concluzionat el.
Cu două zile înainte, același Burduja a precizat că “politicile de înverzire ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să transforme economiile europene în victime ale birocratizării și deciziilor neadaptate realităților economice”.
Ce a spus Burduja marți:
“Raportul Draghi afirmă fără ocoluri ceea ce am observat și în datele statistice recente: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, aplică singură cele mai severe politici de mediu.
Aceasta nu reprezintă o cale către prosperitate. Președintele Trump a subliniat recent că democrațiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt forte. Și știți ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă și abundentă! Energie care menține fabricile deschise, prețurile scăzute și asigură hrana pentru fiecare familie.
România dispune de toate resursele necesare pentru a deveni lider regional în energie:
– Deținem gaze naturale (suntem deja primii producători din UE) și centrale pe cărbune care pot fi modernizate conform celor mai recente tehnologii BAT, având emisii reduse și eficiență crescută.
– Construim viitorul noul program nuclear românesc, cu parteneri strategici precum SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.
– Dispunem de zeci de proiecte hidroenergetice ce așteaptă finalizare, demarate cu zeci de ani în urmă, ceea ce ne oferă potențialul de a deveni motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei.
Ceea ce ne-ar putea împiedica este o birocrație opresivă și un Green Deal care ignoră realitățile existente. De aceea, cum au subliniat și lideri ai PPE, se impune o dezbatere solidă referitoare la continuarea Green Deal-ului UE în anii următori. Este timpul să ne trezim! Dacă nu ne redresăm acum, riscăm să pierdem ultima oportunitate de a reconstrui economia europeană pe baze sănătoase.
România trebuie să aibă curajul să spună adevărul: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi putem oferi soluția. Este simplu: producția masivă de energie înseamnă prețuri mici, iar prețuri mici se traduc prin bunuri și servicii ieftine produse/prestate în UE, ceea ce duce la o calitate a vieții mai bună pentru fiecare român și european, locuri de muncă mai bine plătite și competitivitate europeană. Este o ecuație simplă pe care trebuie să o accepte și Comisia Europeană.
În perioada următoare, voi prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor “Green Deal” asupra sectorului energetic românesc. Și mă angajez, ca întotdeauna, să acționez în interesul țării mele.
România are energia de care are nevoie Europa. Vom avea suficient pentru noi și pentru vecinii noștri, de la Chișinău la Viena. Dar, pentru a realiza acest lucru, este necesar să luăm decizii îndrăznețe și să renunțăm la iluzia că o economie slabă poate susține o democrație robustă. România trebuie să fie puternică, astfel încât Europa să fie puternică!”
România și producția de energie pe bază de cărbune
În România, cărbunele contribuie cu aproximativ 10% la producția națională de electricitate, fiind pe locul patru după producția hidro (35%), nucleară (25%) și vânt (15%). Guvernul intenționează să renunțe treptat la utilizarea cărbunelui în mixul energetic național până în 2032, dar acest termen ar putea să fie extins din cauza întârzierilor în realizarea centralelor pe gaz.
Comparativ, Bulgaria planifică să renunțe până în 2029 la centralele pe cărbune, în timp ce Ungaria vizează anul 2035. Cehia a stabilit anul 2033, iar Polonia se așteaptă să continue utilizarea cărbunelui până în 2049.