Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri un plan sever de reducere a cheltuielilor instituției, care include concedieri, tăierea fondurilor pentru combustibil, diminuarea flotei auto și extinderea programului de lucru.
În cadrul ședinței Biroului permanent de marți, Bolojan a prezentat două memorandumuri care au ca scop îmbunătățirea activității Senatului. El a subliniat dorința de a crea un aparat profesionist și eficient, de a îmbunătăți procesul legislativ și de a stabili reguli de funcționare clare, pentru a asigura dezbateri civilizate și relații mai strânse cu celelalte instituții.
“Am constatat în aceste zile de când ocup funcția de președinte al Senatului câteva acumulări negative care nu pot fi contestate. La Senat, în loc ca persoanele care sunt pe cabinetele demnitarilor să vină cu aceștia și să plece cu aceștia, așa cum este practica peste tot, (…) am ajuns în situația că o persoană nu își poate aduce niciun colaborator și găsește oameni aduși de ceilalți ocupanți ai ciclurilor anterioare, a căror pregătire poate fi discutabilă, a căror preocupări sunt total diferite de agenda demnitarului”, a spus Bolojan.
El a mai adăugat că trebuie respectată “o lege a demnității”, adică “vii cu un demnitar, pleci cu un demnitar”.
Bolojan a caracterizat aparatul Senatului ca fiind supradimensionat și a promis că posturile vor fi ocupate prin concurs, fără influențe politice. De asemenea, un proiect de lege va fi elaborat pentru a schimba personalul din cele două Camere ale Parlamentului în urma plecării demnitarului. Până acum, angajările au fost pe termen nedefinit, iar personalul a rămas același. Ilie Bolojan a numit aceste posturi „sinecuri” și a declarat că reorganizarea se va încheia la finalul lunii martie, urmând ca din cele 796 de posturi actuale să rămână doar 618.
El a dat ca exemplu Comisia de regulament, care se întâlnește o dată la două luni, având cinci angajați care “e greu să explice ce fac în cele două luni”.
În plus, Bolojan a menționat structurile din Senat care, deși au Direcții, dispun de foarte puțini angajați, având doar rolul de a avea un director fără personal justificat subordonat.
Președintele Senatului a exprimat nemulțumirea față de prezența fizică scăzută a angajaților și a anunțat că se va implementa un sistem cu cartele electronice pentru a înregistra prezența acestora la muncă.
“În trei luni, Secretariatul General are termen să rezolve acest lucru, pentru a asigura prezența la locul de muncă, pentru că e o formă de respect pentru cei care ne plătesc”, a adăugat el.
O altă măsură preconizată se referă la reducerea flotei auto și diminuarea cu 20% a cotei de combustibil.
Referitor la calitatea procesului legislativ, va fi reconfigurat programul de lucru al Senatului, astfel că, de acum înainte, se va lucra și miercuri în plen, iar joi vor avea loc dezbateri publice.
În ceea ce privește regulamentul, Ilie Bolojan a declarat că vrea să adopte “cele mai bune practici din regulamentul Parlamentului European”.
“În sălile de plen să avem un dialog civilizat, să descurajăm agresivitatea și să îi sancționăm pe cei care nu respectă regulile bunului-simț”, a adăugat el.
Cu privire la controlul parlamentar, șeful Senatului a menționat că Parlamentul trebuie să își întărească această funcție, având în vedere numeroasele instituții aflate sub control parlamentar.
Bolojan a declarat că atât Senatul, cât și Camera Deputaților vor urma o reorganizare a activității pe baza analizei mai multor aspecte.
El a recunoscut că majorarea salariilor este o chestiune simplă, “se ia de pe o zi pe alta”, însă reducerea personalului reprezintă o provocare. Întrebat despre eventualele procese pe care angajații disponibilizați le-ar putea intenta Senatului, el a spus că “nu e nicio problemă, problema noastră este să procedăm legal, corect și ceea ce am rugat și sindicatele în întâlnirea de alaltăieri a fost clară: Să ne ajutați să facem concursuri corecte”.
De asemenea, Bolojan a fost întrebat dacă cei care vor rămâne fără loc de muncă vor beneficia de salarii compensatorii.
“Nu știu ca în contractul colectiv de muncă de la Senat să fie astfel de chestiuni. Dacă e să fiu corect cu colegii noștri de la Senat, grila noastră de salarizare este la un nivel mediu, deci nu este în top, dar și aici s-au încorporat tot felul de sporuri de condiții vătămătoare, dar nu există niște drepturi speciale pentru colegii care lucreză la Senat. Sunt alte instituții care au avut grijă ca, prin contracte colective de muncă, să își treacă tot felul de drepturi aberante, tot felul de prime, de ziua ASF, o zi foarte importantă, pe care o țin minte toți beneficiarii serviciilor ASF. Aici, din acest punct de vedere, la Senat nu s-a sărit peste cal”, a explicat Bolojan.
Referitor la ASF, șeful Senatului a afirmat că nu crede că “s-ar prăbuși” instituția în cazul în care nu ar avea un număr atât de mare de angajați și prime atât de mari. Astfel, următorul pas constă în “a ne ocupa de instituțiile din coordonarea Parlamentului și a forma un grup de lucru pentru această chestiune, iar voi veți vedea comunicări cinstite. Măcar să își publice aceste drepturi, ca să-i vedeți și dvs. cam la ce nivel de austeritate sunt”.
Reamintim că șefii și angajații ASF primesc 16 salarii anuale, în urma unei hotărâri a conducerii, incluzând primele de Crăciun și pentru performanță, două salarii pentru vacanță și cu ocazia zilei ASF.
ASF a fost dată în judecată de deputatul USR Claudiu Năsui, iar la începutul lunii septembrie 2023, Curtea de Apel București a obligat instituția să facă publice salariile și sporurile primite de conducere, precum și banii alocați pentru cazare, diurne și transport.
La finalul conferinței de presă, angajați ai Senatului l-au huiduit pe Bolojan și i-au strigat: “Nu știți problemele reale, noi avem expertize, funcțiile de senator sunt efemere. Nu se poate să veniți cu idei de genul acesta”.
În replică, Bolojan le-a spus, în fața angajaților protestatari și a ziariștilor: “Vor fi eliminate sinecurile. Vor fi concursuri corecte. Accept orice discuție”.
De asemenea, el a transmis angajaților nemulțumiți că, dacă cred că schimbă ceva prin huiduieli, nu se va întâmpla nimic.
“E anormal să aranjezi fără concurs oameni pentru o perioadă nedeterminată. Cine a dat concurs, cine este profesionist nu are de ce să se teamă. Mai sunt și cei care au venit fără concurs și cei care nu își justifică existența, este normal să fie plătiți? Eu respect pe toată lumea, dar nu merge cu mine o asemenea atitudine”, a mai spus Ilie Bolojan.
Ce spune Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual și Sindicatul Șoferilor din Senatul României
Sindicatul a comunicat marți că își exprimă dezacordul ferm față de măsurile propuse de președintele Senatului, Ilie Bolojan, și secretarul general al Senatului, Mario Ovidiu Oprea, privind reorganizarea instituției și reducerea numărului de angajați.
“Mai exact, fără o consultare aplicată cu sindicatele, fără o analiză amplă a complexității activității instituționale, președintele și secretarul general al Senatului intenționează să reducă aproximativ 200 de posturi. O reorganizare făcută în grabă care să aibă în vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare și nebenefică atât pentru funcționarea instituției, cât și pentru angajați și familiile lor. O astfel de acțiune în forță ridică serioase semne de întrebare și îngrijorări în rândul întregului aparat tehnic al Senatului”, afirmă sindicatele.
Acestea subliniază câteva dintre aspectele identificate de conducerile celor trei sindicate:
• Lipsa transparenței: Reducerea personalului fără criterii clare poate duce la discriminare și la decizii arbitrare.
• Încălcarea legislației: Proiectul de hotărâre contravine Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, Codului Administrativ și Codului Muncii.
• Impact negativ asupra eficienței: Reducerea personalului riscă să supraîncarce angajații rămași, diminuând calitatea procesului legislativ.
• Lipsa unei analize fundamentate: Nu a fost realizată o evaluare detaliată a necesarului de personal, ceea ce poate duce la dezechilibre majore în structura instituțională. În România, primează supremația legii, iar respectarea legislației în vigoare în materie de dialog social este necesară. Consultarea sindicatelor în astfel de situații este imperios necesară. Astfel, cele trei sindicate din Senat cer public președintelui Senatului și secretarului general să fie consultați în toate etapele procesului decizional.
Concret, sindicatele solicită:
1. Implementarea unei reorganizări bazate pe criterii transparente și echitabile.
2. Respectarea drepturilor angajaților, inclusiv protejarea categoriilor vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale și persoanele cu dizabilități.
3. Organizarea unei consultări pentru analizarea impactului măsurilor asupra funcționării Senatului. Angajații Senatului sunt esențiali pentru funcționarea eficientă a procesului legislativ. Orice proces de reorganizare trebuie să fie realizat cu respectarea drepturilor acestora și fără a afecta stabilitatea instituției. Facem apel la toți senatorii să sprijine o reformă bazată pe echitate și raționalitate.