Deputatul USR Alexandru Dimitriu a declarat luni că PSD a siluit Constituția cu ajutorul CCR, atunci când a depus un amendament dedicat primarului din Timișoara Dominic Fritz.
“PSD, din punctul meu de vedere, a comis o gravă eroare, inclusiv politică, nu mai zic partea de Constituție pe care practic a siluit-o cu ajutorul Curții Constituționale. De ce? Pentru că noi spuneam foarte clar, era un amendament care oprea aplicarea acestei legi în orice formă pentru trecut. Spuneam clar, nu se aplică pentru trecut. PSD a trebuit să scoată acel amendament pentru că a vrut să dea efecte retroactive a celei sancțiuni și să întrerupă mandatul. În momentul în care tu nu mai ai amendamentul și norma tranzitorie care să se aplice doar pe viitor, atunci se aplică inclusiv legea contravențională mai favorabilă. Adică, practic, PSD a spus că trebuie să fie dezincriminat ce a făcut Dominic Fritz”, a declarat la Palatul Parlamentului deputatul USR Alexandru Dimitriu, întrebat de situația primarului din Timișoara.
“Din punctul meu de vedere, un ordin de prefect care ar urma să fie emis pentru încetarea mandatului, va fi contestat cu succes. Și dacă cumva nu va fi contestat aici cu succes, eu fac pariu cu dumneavoastră pe absolut ce valoare vreți dumneavoastră, care este justificabilă de declarația mea de avere care o să fie publică tot timpul, că va câștiga la CEDO”, le-a mai spus el jurnaliștilor.
CCR a publicat vineri motivarea referitoare la decizia privind încetarea mandatului primarului Dominic Fritz.
O situație de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat “se proiectează și afectează integritatea funcției, demnității publice ori a mandatului”, iar “o asemenea alterare a autorității și imaginii funcției publice reprezintă un efect viitor – cârmuit de legea nouă – al situației juridice generate de fapta funcționarului/demnitarului public, faptă săvârșită sub legea veche. Protejarea integrității și autorității funcției publice în sine, ca abstractizare juridică, este un efect consecutiv și distinct al faptei ilicite a funcționarului/demnitarului public, efect care trebuie să cunoască o reglementare proprie din punct de vedere normativ odată ce cu privire la funcționarul/demnitarul public s-a constatat, în mod definitiv, că se află în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate, după caz”, subliniază CCR.
Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției/demnității/mandatului, ci întrerupe/încetează de drept funcția/demnitatea/mandatul care a fost “viciată/ viciat” prin fapta titularului său.
“Rezultă că, în mod organic, norma intertemporală integrează efectele juridice produse de vechea reglementare în noul cadru referențial al protecției integrității de drept public a funcției/demnității/mandatului, eliminând riscurile sistemice cu privire atât la erodarea protecției constituționale acordate funcției publice prin dispozițiile art.16 alin.(3) teza întâi din Constituție, cât și la deteriorarea progresivă și profundă a funcției publice, în măsura în care aceasta continuă să fie exercitată de un titular aflat în executarea unei sancțiuni aplicate la regimul integrității funcției publice și ale cărei efecte nu s-au epuizat. Curtea constată că este necesară racordarea integrativă a efectelor juridice produse sub vechea reglementare la noua concepție și soluție legislativă pentru a asigura coeziunea acțiunii statului în domeniul funcției publice, privite lato senso”, mai explică judecătorii constituționali.