Ilie Bolojan și-a făcut luni seară bilanțul de guvernare pentru perioada în care a fost premier, ultimele 5 luni din poziția de premier demis și interimar, cu puteri limitate.
Acesta a declarat la debutul conferinței că “era un semn de respect să prezint, foarte pe scurt, o perspectivă asupra a ceea ce s-a întâmplat în acest mandat, care foarte probabil se va încheia mâine (marți – n.r.)”.
“După aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România din funcția de premier, așa cum v-am spus, mandatul se va încheia. A fost un mandat intens, marcat de crize interne și externe și de provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere. Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni.În iunie, anul trecut, situația era atât de gravă, încât nimeni nu se înghesuia să fie premier. Deficitul de 9,3%, creșterea economică bolnavă, bazată exclusiv pe consum pe datorie, PNRR-ul blocat, cu risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea fragmentată după anularea alegerilor și un risc real de intrare în incapacitate de plată”, a spus Bolojan.
El a precizat că “nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea cu costuri inevitabile”.
“Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi și nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efecte imediate. Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru.Am fost obligați să începem prin majorarea TVA, trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire. Unele decizii au fost grele. Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai. Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici, ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă”, a continuat el.
De aceea, potrivit lui, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective.
“Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă. Efortul lor a avut sens.Am redus deficitul în a doua jumătate a anului 2025 și îl vom reduce și în 2026 la ținta anunțată”, a completat Ilie Bolojan.
Execuția bugetului în primele opt luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în primele opt luni ale anului trecut, ceea ce înseamnă o diminuare de 1,53 puncte procentuale, a explicat acesta.
“Am evitat retrogradarea de către agențiile de rating, asigurând astfel posibilitatea finanțării deficitului. Investițiile au crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde, peste două treimi din această valoare fiind reprezentate de plăți prin proiecte europene. În primele opt luni ale anului 2026, cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut. Da, a existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Da, a existat o pierdere de creștere economică, generată tot de consumul pe datorie. De fapt, acest consum, stimulat cu bani împrumutați, a fost unul de tip toxic și în felul acesta am ieșit din această minciună.Datoria a crescut pentru că trebuie să plătim împrumuturile cu dobânzi mari, dobânzi care au fost influențate și de ceea ce s-a întâmplat în plan internațional și a căror creștere este dată de banii pe care guvernele României i-au împrumutat accelerat în ultimii ani și care ne-au dus la deficitul record din 2024 de peste 9%”, a mai adăugat premierul interimar.
De asemenea, Bolojan a precizat că “inflația a făcut parte din corecție, dar a fost și rezultatul unor crize externe aflate dincolo de controlul României”.
“Corecția bugetară nu a fost un scop în sine, am urmărit să păstrăm resursele pentru investiții și să trecem treptat de la creșterea alimentată pe consumul pe datorie la creșterea bazată pe producție și competitivitate. Un element esențial pentru stabilizarea țării a fost absorbția fondurilor europene prin programul PNRR. L-am găsit blocat, supracontractat și întârziat și în prag de eșec. L-am renegociat și l-am repornit. România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR și mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Acestea ar însemna 90% din grantul alocat inițial. Procentul ar fi fost aproape de 100%, dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea, în lună august, a Legii salarizării unitare. Dacă nu am fi renegociat și nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost un eșec, întrucât ar fi rămas fără finanțare”, a continuat el.
Alte declarații ale premierului interimar Ilie Bolojan
După preluarea mandatului am prezentat viziunea asupra reformelor, în conformitate cu programul de guvernare. Planurile au fost asumate de miniștrii de resort de la toate partidele care făceau parte din guvern. Am lansat următoarele măsuri: reducerea structurilor și a posturilor inutile, reforma administrației centrale și locale, plafonarea privilegiilor, introducerea criteriilor de performanță în companiile de stat și în instituții, reforma autorităților finanțate, reforma pensiilor magistraților, reducerea birocrației prin digitalizare, reașezarea raportului dintre cei care finanțează statul și cei finanțați de stat.
PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze guvernul și să tergiverseze lucrurile. Reforma administrației publice a fost amânată luni de zile, până în februarie anul acesta.
Ar fi vrut, probabil, ca acest guvern să facă ceea ce au făcut și alte guverne, adică să amâne până când lumea uită. Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România astăzi ar fi fost într-o situație cu mult mai bună. Însă reformele afectau interese puternice. Am pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor și a instituțiilor care consumă resurse fără să ofere servicii. Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți. Există un corp profesional valoros în rândul funcționarilor pe care îi respect.
Reforma statului este o chestiune și de dreptate. Nu putem cere familiilor și companiilor să suporte costurile ajustării, în timp ce instituțiile ineficiente, privilegiile nejustificate și pierderile cronice rămân neatinse. Un stat corect începe prin a-și aplica sieși regulile de disciplină pe care le cere societății.
Însă cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a guverna – fără minciună, fără așteptări false, cu respect pentru banul public și pentru viitorul țării. Reforma pensiilor magistraților a fost o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să și-o asume. Nu am făcut niciun pas înapoi în această privință, deși plătim și acum prețul.
Unul dintre domeniile cele mai problematice, care afectează în mod major competitivitatea României este energia. Lipsa reformelor și întârzierea investițiilor au fost resimțite atât de cetățeni, prin facturi și prețuri, cât și de firme, în competiția dură de pe piața internațională. Am început să deblocăm investițiile care erau îngropate sub mormane de hârtii. Am făcut pași importanți pentru creșterea capacităților de stocare, pentru întărirea rețelelor și pentru sprijinirea marilor investiții, precum centralele pe gaz. Toate acestea trebuie continuate. Când PSD nu a mai suportat pericolul ca vechiul sistem să fie demantelat prin reguli și alocări corecte, acest guvern a fost demis. Nu pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat.
A trebuit să suport atacuri nedrepte și mincinoase. Am tăcut multă vreme din două motive. Nimic nu putea fi mai important decât să duc România mai departe, încă o lege, încă un jalon PNRR, încă un punct scăzut din deficit. De asemenea, eram în mijlocul efortului de recredibilizare a României, iar piețele și partenerii externi erau atenți la noi. Nu am dorit să pun în pericol, în niciun fel, evaluările agențiilor de rating prin conflictele politice și prin instabilitate. În cele cinci luni de provizorat am făcut toate eforturile pentru a menține direcția și pentru ca PNRR să fie dus la bun sfârșit, în cele mai bune condiții posibile.
Le mulțumesc miniștrilor, precum și tuturor administrațiilor locale care au reușit să-și ducă la bun sfârșit proiectele, deoarece absorbția fondurilor europene a fost un efort de echipă. O economie așezată pe baze mai sănătoase este cheia relansării economice. De aceea, în vara acestui an am lansat programele pentru stimularea producției locale, atragerea investițiilor românilor din diaspora și dezvoltarea tehnologiilor avansate prin scheme de sprijin care vizează investițiile, cercetarea și dezvoltarea, precum și crearea de capacități de producție noi. Într-o regiune marcată de război, o țară mai sigură este o necesitate, iar accesarea programului SAFE a fost o responsabilitate de siguranță națională.
Ce lăsăm în urmă? Lăsăm un buget așezat pe o traiectorie bună, iar viitorul guvern trebuie să mențină o abordare bugetară prudentă și să consolideze modelul de creștere economică bazat pe investiții și nu pe consum. Trebuie să spunem adevărul și să refuze populismele. Sunt invocate, în această perioadă, datorii lăsate de pe urma acestui guvern. Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale și nu o să evit să le pomenesc, pentru că ele vor fi provocările viitoarelor guverne. Avem sentințele care au fost investite cu titluri executorii în urma proceselor generate de magistrații din România și, așa cum știți, avem o sentință care obligă guvernul la plata a peste 5 miliarde de lei și mai sunt și alte sentințe care au fost obținute în urma miilor de procese care au fost generate în toți acești ani. Fără o legislație care să nu mai permită acest tip de procese, ceea ce ar fi însemnat adoptarea legii salarizării unitare, nu vom rezolva această problemă și, indiferent ce va face viitorul guvern, va fi, practic, în imposibilitatea de a plăti astfel de sume de pe o zi pe alta.
A doua problemă structurală pe care o avem ține de zona de energie și aici moștenim scheme de compensare din anul 2021, pentru energia electrică, care înseamnă încă facturi care nu au fost verificate de ANRE și care vor veni și în anii următori. Anul acesta am alocat pentru plata acestor restanțe 3,7 miliarde lei, am achitat aproximativ 1,5 miliarde și, dacă toate verificările vor fi în regulă, până la finalul anului vor fi achitate și diferențele de bani, sume care sunt identice cu cele alocate și anul trecut. Dar și în următorii ani vor trebui continuate aceste plăți, analiza acestor restanțe și închiderea lor, pentru că este o problemă care vine din spate.
În ceea ce privește o a treia categorie de probleme structurale, sunt cele din sănătate. Ani de zile, fondul care asigură plata serviciilor de sănătate, a fost nefinanțat. Eram în situația în care plăteau contribuția de sănătate 6,5 milioane de români și beneficiau de servicii 16,5 milioane. Acest sistem nu putea funcționa.
Prin măsurile care au fost adoptate, sunt astăzi 10,5 milioane de români care contribuie și, pentru prima dată, anul acesta, sistemul se apropie de un anumit echilibru, dar fără măsuri care să treacă influențele salariale din sănătate, care generează management neperformant la o bună parte din spitale, în costul serviciilor pe care spitalele le prestează spre pacienți, n-am făcut nimic și problemele pe sănătate vor rămâne prezente și în anii următori.
A patra problemă structurală este gestionarea investițiilor. Una din erorile care s-au făcut în toți acești ani a fost supracontractarea prin investiții. Avem o supracontractare puternică și astăzi pe programul sectorial transporturi, de peste 300%.
Aceeași situație este pe programul care extinde rețelele de apă și de canalizare și, dacă nu se va face un management corespunzător care să prioritizeze investițiile, să le mențină pe cele viabile în finanțare, se vor crea probleme legate de plata în sectorul de construcții, de ritmul de lucrări și de creștere a costurilor pe care bugetul de stat le va avea de suportat.
Gândiți-vă că astăzi, la Ministerul Transporturilor, sunt contracte de lucrări semnate de peste 30 de miliarde de euro, iar bugetul anual mediu este de aproximativ 6 miliarde de euro. Asta înseamnă că cel puțin cinci ani de zile de acum înainte avem de lucru. Și, deci, orice lucrare care se începe trebuie bine gândită, în așa fel încât să i se poată asigura finanțarea, altfel lucrurile nu vor fi în regulă.
În ceea ce privește plățile către autoritățile locale, aici facturile care sunt în sold pe programul Anghel Saligny, de 2,4 miliarde, sunt achitabile fără probleme, pentru că e nevoie de o rectificare de buget pentru ca o componentă de alocare financiară care astăzi nu poate fi folosită în interiorul ministerului să fie alocată în această zonă și deblocarea se va face. De asemenea, prin eliberarea blocajului de 10%, care se face la fiecare început de an prin rectificarea de buget, toate facturile de construcții care sunt în plată pot fi achitate fără probleme, inclusiv cele care vor fi emise până la finalul anului.
Nu în ultimul rând, o a cincea problemă structurală înseamnă gestionarea companiilor de stat. Aici, în fiecare sfârșit de an, companiile care nu au făcut nicio reformă de ani de zile, unde e nevoie de restructurări și de intervenții, cer întotdeauna în noiembrie și decembrie sume suplimentare pentru subvenții, pentru că nu-și fac bugetele în mod corespunzător – CFR, Metrorex și așa mai departe. Fără buna gestionare a companiilor de stat, fără modificarea indicatorilor de performanță, fără noi contracte de management, nu vom reuși să facem ca active importante ale statului să fie gestionate mai bine în interesul cetățenilor. Am început și am reușit ca aceste dezechilibre să le corectăm parțial, fiind acumulate din anii anteriori, când guvernele au fugit de aceste probleme, în loc să le rezolve.
De la învestire, singura mea grijă a fost legată de România. Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Poate că unele lucruri ne-au scăpat, dar plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria față de țara noastră.
Dacă guvernul următor va ignora lecțiile recente și va reveni la vechile obiceiuri nesănătoase, va fi doar o chestiune de timp până când România va deraia din nou. Folosesc acest prilej să le mulțumesc tuturor celor cu care am colaborat: miniștri, secretari de stat, colegii din toate ministerele, tuturor partenerilor și tuturor cetățenilor țării noastre.