Procurorii DIICOT au efectuat luni dimineața percheziții la 65 de locații din România și Monaco în cazul Nordis. Spre sfârșitul zilei, aceștia au anunțat reținerea pentru 24 de ore a fostei deputate PSD, Laura Vicol, și a soțului ei, Vladimir Ciorbă.
UPDATE
Luni seară, în jurul orei 22:00, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost escortați de forțele speciale din sediul DIICOT și duși în arest.
+++
Laura Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților, a fost reținută luni de procurorii DIICOT pentru 24 de ore în cazul Nordis, conform surselor judiciare citate de Agerpres.
Soțul Laurei Vicol, Vladimir Ciorbă, principalul acționar al companiei Nordis, a fost, de asemenea, reținut pentru 24 de ore.
Sursele menționate indică faptul că Laura Vicol este acuzată de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani în formă continuată și aderare la un grup infracțional organizat.
+++
Într-o reacție pe acest subiect, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat la Parlament că acțiunile DIICOT demonstrează că “justiția funcționează”.
Când a fost întrebat despre relația sa de prietenie cu familia Vicol-Ciorbă, el a afirmat că nu a mai comunicat cu aceștia de peste doi ani.
+++
Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, s-a prezentat la sediul DIICOT pentru a fi audiată în cadrul dosarului. Fiica fostului președinte a fost chemată pentru a oferi explicații cu privire la implicarea sa ca notar în afacerea Nordis, conform Agerpres.
La sediul DIICOT se află, de asemenea, Vladimir Ciorbă, principalul acționar al companiei Nordis, și soția acestuia, Laura Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților.
++++
Perchezițiile au avut loc pe 63 de locații din municipiul București și din județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova, în cadrul unui dosar penal ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat, delapidarea cu consecințe deosebit de grave, spălarea banilor, evaziunea fiscală, și înșelăciunea cu consecințe grave. DIICOT a anunțat aceste informații printr-un comunicat de presă.
În timpul perchezițiilor, Laura Vicol a postat pe pagina sa de Facebook mesajul “A început spectacolul!”.
Potrivit dezvăluirilor G4Media, premierul Marcel Ciolacu ar fi zburat de mai multe ori cu un avion privat, iar unele plăți ar fi fost efectuate de una dintre companiile grupului – Nordis Travel. Unul dintre acționarii Nordis este soțul fostei deputate PSD, Laura Vicol.
Premierul a negat inițial zborurile cu avioane private, dar ulterior a recunoscut că a avut “o aroganță”, susținând totodată că a plătit singur biletele. El a promis că va furniza dovezi, însă a prezentat doar trei facturi pe TikTok.
Luna trecută, Laura Vicol, care nu a mai fost inclusă pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 în urma scandalului, a recunoscut că a zburat alături de Marcel Ciolacu în avioane private și a spus că demisia ei din PSD nu a fost voluntară.
Cercetările desfășurate până în prezent, vizând un număr de 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), au evidențiat că, începând cu anul 2018, “trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei niveluri, care a conceput și implementat un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, înregistrarea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul evitării plății impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, și stabilirea de rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul statului sau compensări datorate bugetului general, cauzând prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat”, se arată în comunicat.
Potrivit DIICOT, fondurile financiare obținute ilegal au fost supuse procesului de spălare a banilor.
Investigațiile au arătat că eșalonul secund al grupului de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grup și l-au susținut activ, prin diverse metode, sub controlul și îndrumarea acestora. Ultimul nivel a sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite aspecte sau în anumite perioade, având sarcina de a întocmi documentația relevantă pentru operațiunile de vânzare a imobilelor, apartamentelor, intabulării sau consultanței juridice (notari și avocați) și de a încasare a sumelor provenite din comiterea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.
Actele de urmărire penală au dus la constatarea că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice sume de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro) cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier).
Fondurile astfel obținute au fost delapidate, în general într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata salariilor, dar și diverse cheltuieli extravagante, în sumă totală de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.
În primele două situații, externalizarea fondurilor a fost realizată pe baza unor documente justificative care dădeau impresia legalității operațiunilor prin care sumele de bani au fost extrase din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea de zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente provenite din avansurile plătite de clienți să poată fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au avut aceeași destinație: conturile membrilor grupului și retragerea în numerar.
În intervalul menționat, “suspecții au indus în eroare, în cadrul executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare-cumpărare ce aveau la bază imobile (apartamente) din cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase ce constau în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienți, afirmându-se procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea distorsionată a realității și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme severă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina)”, afirmă procurorii DIICOT – Structura Centrală.
Manoperele frauduloase utilizate de membrii grupării organizate, în relațiile cu clienții, au inclus și vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neprevăzute inițial în promisiunile de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pentru o perioadă lungă, intenția de a folosi apartamentele construite în interes personal – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor cu sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupului fără notificarea clientului, interdicția de a înscrie în cartea funciară promisiunile de vânzare-cumpărare, și asumarea în scris a obligației de a nu face comentarii publice despre niciun aspect al relațiilor contractuale, sub sancțiunea unor daune de valori mari care descurajau demersurile legale ale clienților.
Suspecții au recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor pentru a îngreuna identificarea apartamentelor incluse în promisiunile de vânzare, dificultăți în accesul clienților în șantiere pentru a verifica progresul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către societățile proprii, urmată în scurt timp de anularea vânzării, în scopul neefectuării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate.
Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată au cauzat daune materiale semnificative clienților, în cadrul obținerii de foloase patrimoniale necuvenite.
În mod repetat și la intervale diferite, liderii grupului infracțional au comandat efectuarea de operațiuni fictive de achiziții în documentele contabile ale societăților (persoane juridice cu calitate de suspect), cu scopul de a diminua baza impozabilă și pentru deducerea ilegală a TVA-ului.