Ministrul Dimian anunţă măsuri, după testele PISA: Toţi elevii cu medii sub 7, vor participa la activităţi remediale la matematică şi română

Ministrul interimar al Educaţiei a revenit cu o explicaţie privind rezultatele testelor PISA, într-o postare pe Facebook intitulată “DESPRE PISA 2025, CU DRAGOSTE DE EDUCAŢIE”.

“Nu scriu aceste rânduri pentru a demonstra că unii au dreptate sau că alţii greşesc. Le scriu pentru că iubesc educaţia şi România şi pentru că sunt convins că putem face mai bine. S-au făcut multe reforme în educaţia din România. Putem privi împreună la aceste reforme care, în ciuda eforturilor şi a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă acolo unde ne-am dorit. Este departe de mine gândul că aş avea o soluţie miraculoasă. Dar am mare încredere că, împreună, putem reuşi”, spune ministrul.

Mihai Dimian arată că “s-a discutat mult şi în ultimele zile despre schimbările necesare în educaţie şi este evident că avem nevoie de condiţii mai bune în şcoli şi de profesori sprijiniţi, dar avem nevoie şi de elevi motivaţi să înveţe, de profesori exigenţi, de părinţi care să urmărească dacă propriul copil citeşte şi îşi face temele, precum şi de comunităţi care să ofere modele şi să preţuiască educaţia”.

“Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuţia fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate. Acest mesaj prezintă câteva concluzii personale privind rezultatele testelor PISA 2025. Voi reveni pe parcursul săptămânii cu alte mesaje despre ceea ce s-a făcut deja, în acest an, pentru îmbunătăţirea performanţelor elevilor, dar şi despre măsurile pe care le consider necesare pe termen scurt şi mediu”, precizează Dimian.

Ministrul explică că evaluările PISA 2025 au fost realizate în România în prima jumătate a anului 2025, având ca grup ţintă elevii născuţi în anul 2009.

“În România au fost testaţi 7.725 de elevi, eşantionul fiind considerat reprezentativ pentru o populaţie de aproximativ 172.000 de elevi născuţi în 2009, înregistraţi în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) şi aflaţi în clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a”, adaugă ministrul.

El menţionează că 89% dintre elevii testaţi se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu, reflectând astfel şi situaţia grupului ţintă.

“Această informaţie este esenţială atunci când interpretăm diferenţele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între “RURAL” şi “URBAN”. De exemplu, diferenţa de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferenţă între elevii care provin din mediul rural şi cei care provin din mediul urban şi nici ca o măsură a diferenţei dintre şcolile gimnaziale din rural şi cele din urban. În cazul majorităţii covârşitoare a elevilor testaţi, clasificarea rural/urban reflectă localizarea LICEULUI în care elevul învăţa în momentul administrării PISA. Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziţia de la gimnaziu la liceu în România”, spune Mihai Dimian.

Ministrul subliniază că, după Evaluarea Naţională şi repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o şcoală gimnazială rurală sau urbană şi, în sens invers, structura populaţiei şcolare rămase în liceele din mediul rural este deja influenţată de acest proces de selecţie şi repartizare.

“Prin urmare, diferenţa PISA dintre liceele rurale şi cele urbane nu poate fi atribuită pur şi simplu calităţii educaţiei primite în rural versus urban. Ea include şi efectul selecţiei produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Naţională, opţiunile elevilor şi repartizarea acestora la liceu. Aceasta nu înseamnă că nu există diferenţe între şcolile generale din mediul rural şi cele din mediul urban şi nici că aceste diferenţe trebuie ignorate. Dimpotrivă, diminuarea lor trebuie să rămână una dintre ţintele importante ale măsurilor pentru îmbunătăţirea rezultatelor educaţiei. Reamintesc şi faptul că, la începutul acestui an, am crescut coeficienţii de finanţare pentru unităţile de învăţământ din mediul rural, tocmai pentru a reduce dezechilibrele de finanţare şi pentru a echilibra încadrarea în buget între şcolile din rural şi cele din urban. De asemenea, Planul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar (PNRAS) pentru învăţământul gimnazial şi cel pe care îl lansăm în aceste zile pentru învăţământul primar are în vedere tocmai şcolile cu risc de abandon ridicat”, mai afirmă el.

Ministrul apreciază că este însă foarte important să clarificăm că “RURAL” şi “URBAN” nu înseamnă în cadrul rezultatelor PISA ceea ce înţelegem în mod obişnuit prin aceste cuvinte în analiza educaţiei din România şi ceea ce am văzut reflectat şi în spaţiul public în aceste zile.

Ministrul explică şi de ce există diferenţe atât de mari între rezultatele elevilor la evaluarea naţională şi cele de la testele PISA.

“La prima vedere, diferenţa este foarte mare. La Evaluarea Naţională, aproximativ 31% dintre elevii participanţi au obţinut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică. Privind diferenţa dintre cele 2 ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Naţională şi programa şcolară măsoară şi dezvoltă competenţe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viaţa reală. Drept consecinţă, programa şcolară şi Evaluarea Naţională la matematică trebuie schimbate fundamental”, spune ministrul.

El mai arată că, înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populaţii diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA, fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Naţională.

“Astfel, la Evaluarea Naţională din 2024, 31% dintre elevii participanţi au obţinut note sub 5, respectiv 46% au obţinut note sub 6 la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenţi ai clasei a VIII-a prezenţi la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi. Raportat la întreaga populaţie de elevi, nu doar la cei prezenţi la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanţe sub nota 5, iar 54% au performanţe sub nota 6, la Matematică”, explică Mihai Dimian.

Ministrul mai afirmă că rezultatul testului PISA aplicat în mare măsură acelei generaţii ne spune că 52% dintre elevi nu au obţinut la Matematică un scor peste nivelul 2, considerat pragul pentru aşa-numitul “analfabetism funcţional” la matematică.

“Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Naţională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective şi metodologii diferite: Evaluarea Naţională încearcă să verifice competenţele elevilor în raport cu programa şcolară, în timp ce testul PISA urmăreşte în ce măsură elevii pot utiliza cunoştinţele şi competenţele dobândite în situaţii şi probleme relevante din viaţa reală şi pentru profesiile viitorului. Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferenţele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoştinţele şi competenţele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului”, arată el.

Potrivit ministrului, pentru a aplica în viaţa reală anumite cunoştinţe, mai întâi trebuie să le ştii şi trebuie să le înţelegi.

“Dincolo de capacitatea efectivă a elevilor români de a aplica în viaţa reală sau în probleme legate de profesii viitoare, ei au fost promovaţi pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenţei şi nu prin acumularea cunoştinţelor şi a competenţelor necesare pentru media 5 la matematică.

Dar aceasta nu înseamnă că Evaluarea Naţională şi programele şcolare de gimnaziu nu trebuie revizuite şi adaptate. Dimpotrivă”, mai spune Dimian.

Ministrul mai afirmă că evoluţia României între PISA 2022 şi PISA 2025 se încadrează în trendul internaţional de scădere, inclusiv în ţările dezvoltate, membre OCDE.

“Media ţărilor membre OCDE la matematică a scăzut cu 9 puncte, media României a scăzut cu 9 puncte. Media ţărilor membre OCDE la ştiinţe a scăzut cu 3 puncte, media României a scăzut cu 3 puncte. Media ţărilor membre OCDE la lectură a scăzut cu 14 puncte, media României a scăzut cu 16 puncte. Aşadar, scăderea României din ultimii trei ani nu este un fenomen izolat. Ea se înscrie într-o deteriorare mai largă a rezultatelor educaţionale la nivel internaţional. PISA 2025 consemnează, de altfel, cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate”, spune ministrul.

El adaugă că această constatare nu trebuie însă folosită drept scuză, ci, dimpotrivă, trebuie să încercăm să înţelegem atât cauzele fenomenului internaţional, cât şi problemele specifice României.

“Comparând evoluţia României şi a ţărilor membre OCDE între PISA 2019 şi PISA 2025, observăm că scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce scorul mediu al ţărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. După cum se poate astfel observa, România s-a apropiat de media OCDE, în 2019 media României reprezentând 87,7% din media OCDE, în timp ce în 2025 reprezintă 89,3% din media OCDE. OCDE spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învăţare realizat ÎNTR-UN AN de elevii din jurul vârstei de 15 ani. Evaluarea desfăşurată în prima jumătate a anului 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 – 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, UN AN în care activităţile didactice s-au desfăşurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. Deci este o perioadă mai lungă în care învăţământul a evoluat într-un anumit mod şi unul dintre evenimentele întâmplate în acea perioadă a fost pandemia, cu trecerea învăţământului din format fizic în format online pentru aproximativ un an. Chiar dacă nu a fost irosit complet acel an, nu putem ignora faptul că desfăşurarea învăţământului în format online pentru aproximativ un an a avut un efect asupra progresului mediu de învăţare al elevilor în acel an, nu doar în România ci în întreaga lume. Nu s-au pierdut toate cele “aproximativ 20 de puncte” asociate acelui an de studiu, dar putem estima că s-au pierdut puncte semnificative în acel an, atât în România, cât şi pe plan internaţional”, explică ministrul Educaţiei.

El precizează că, în concluzie, putem spune însă că pandemia şi perturbarea procesului educaţional reprezintă unul dintre factorii care trebuie luaţi în calcul atunci când încercăm să explicăm evoluţia acestei generaţii şi trebuie să facem acest lucru nu numai pentru România, ci într-un context internaţional în care multe sisteme educaţionale au cunoscut scăderi.

“Dar aici apare întrebarea care mi se pare cu adevărat importantă pentru România: CHIAR DACĂ SCĂDEREA ROMÂNIEI SE ÎNSCRIE ÎNTR-UN FENOMEN INTERNAŢIONAL, DE CE NU AM REUŞIT SĂ EVOLUĂM MAI BINE DECÂT ACEST TREND? Proiectul “România Educată” a fost lansat în anul 2021, au fost adoptate în 2023 noile legi ale educaţiei, au existat creşteri salariale importante în 2023 şi 2024 şi au fost realizate investiţii importante în infrastructura educaţională. Unele dintre aceste măsuri au nevoie, evident, de timp pentru a produce efecte măsurabile asupra rezultatelor elevilor, iar testarea PISA a avut loc deja în prima jumătate a anului 2025. Dar realitatea pe care trebuie să o privim fără să căutăm nici scuze, nici vinovaţi este aceasta: până la momentul testării PISA 2025, România nu reuşise să transforme aceste reforme, investiţii şi resurse într-o îmbunătăţire vizibilă a rezultatelor elevilor. Faptul că am scăzut aproximativ în acelaşi ritm cu media OCDE ne ajută să înţelegem contextul. Nu poate însă să ne mulţumească”, spune ministrul.

Mihai Dimian mai consideră că Raportul OCDE “Education at a glance” 2025 ne oferă poate una dintre explicaţiile acestui decalaj de 50-60 de puncte între scorul României şi media OCDE din 2012 până astăzi: “Elevii din România beneficiază de puţin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învăţământul primar şi gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puţin decât media OCDE.”

“Este ca şi cum ţările OCDE ar mai face “2 ani de şcoală” în plus faţă de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica (având în vedere echivalenţa de mai sus) un decalaj de aproximativ 40 de puncte. Aceasta nu se reflectă doar prin numărul de ore pe săptămână, ci şi prin perioada mai redusă a vacanţelor şcolare: “România are o vacanţă şcolară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an”, conform aceluiaşi raport OCDE”, spune ministrul.

“Nu voi milita acum pentru creşterea numărului de ore sau de săptămâni de şcoală, însă pentru o perioadă, “Şcoala altfel” şi “Şcoala verde” trebuie să se desfăşoare după acelaşi program ca şi celelalte săptămâni de şcoală, diferenţa constând în activităţile didactice cu caracter remedial şi aplicativ, cu probleme relevante din viaţa reală şi pentru profesiile viitorului. De asemenea, toţi elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activităţi săptămânale remediale la matematică şi limba şi literatura română. Voi reveni cu detalii, în planul de măsuri”, explică el.

Ministrul vine cu precizări şi la faptul că Finlanda şi Estonia au reuşit să progreseze atât de mult în ultimii ani în timp ce România nu a reuşit.

“Finlanda nu a progresat, ci a regresat semnificativ în ultimii 20 de ani, reducându-se decalajul dintre România şi Finlanda de la 143 de puncte în 2006, la 63 de puncte în 2025! Numai în ultimii 7 ani, observăm că decalajul s-a redus cu 25 de puncte, de la 88 de puncte la 63. În ceea ce priveşte Estonia, cauzele performanţei sistemului lor de educaţie trebuie căutate înainte de 2006, ei intrând de la prima ediţie cu un scor extraordinar (516) pe care şi l-au menţinut aproape constant pe parcursul ultimelor 2 decenii, în timp ce media internaţională a scăzut”, explică ministrul.

Despre dezvoltarea inteligenţei artificiale care ne afectează performanţele elevilor, ministrul apreciază că în această perioadă vorbim şi despre efectele unui “virus cognitiv”, care ne va afecta şi mai mult pe viitor dacă nu ne luăm măsuri.

“Cercetători de la universităţi de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation, et al.) justifică această analogie provocatoare. Inteligenţa artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează şi modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea reţelelor sociale, timpul petrecut în faţa ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenţiei şi altele”, subliniază ministrul.

“ÎN CONCLUZIE, am încercat să abordez câteva dintre temele pe care le consider importante, în limita timpului disponibil şi fără pretenţia de a fi cuprins toate problemele sau de a avea toate răspunsurile. Am văzut în aceste săptămâni mulţi oameni valoroşi implicaţi în căutarea unor soluţii pentru educaţie, venind cu perspective, experienţe şi propuneri diferite. Cred că trebuie să îi ascultăm şi să îi implicăm pe toţi cei care pot contribui cu bună-credinţă la această schimbare. În acelaşi timp cred că fiecare dintre cei care au fost implicaţi în multiplele reforme la care a fost supusă educaţia din România în ultimele decenii trebuie să privească cu obiectivitate şi luciditate la rezultate”, spune ministrul.

Mihai Dimian mai declară că “rezultatele României sunt slabe şi trebuie să spunem acest lucru fără ocolişuri, însă înainte de a lansa, de urgenţă, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor şi a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite”.

“Avem multe de recuperat. Dar sunt soluţii şi putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar şi în condiţiile actuale, dacă suntem dispuşi să privim lucid realitatea şi să construim cu răbdare şi consecvenţă”, spune ministrul în finalul postării.