În dimineața zilei de luni, procurorii DIICOT efectuează percheziții la 65 de locații din România și Monaco, în cadrul dosarului Nordis.
Din aceste percheziții, 63 au loc în municipiul București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova. Investigațiile sunt parte dintr-un dosar penal ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune, toate în formă continuată, conform unui comunicat de presă al DIICOT.
Conform dezvăluirilor realizate de G4Media, premierul Marcel Ciolacu ar fi călătorit de mai multe ori cu un avion privat, plățile pentru unele dintre aceste zboruri fiind efectuate de una dintre companiile grupului, Nordis Travel. Unul dintre acționarii Nordis este soțul fostei deputate PSD, Laura Vicol.
Premierul a negat inițial că ar fi zburat cu avioane private, dar ulterior a recunoscut că a făcut ”o aroganță”, susținând totodată că cei care au plătit biletele au fost el însuși. El a promis că va furniza dovezi, dar a prezentat doar trei facturi pe TikTok.
Luna trecută, Laura Vicol, care nu a mai fost inclusă pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 în urma scandalului, a confirmat că a zburat alături de Marcel Ciolacu în avioane private și a afirmat că demisia sa din PSD nu a fost de bunăvoie.
Dosarele de cercetare efectuate până acum vizează un număr de 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), fiind stabilit că, începând din 2018, ”trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale. Acestea au încasat bani de la clienți, au delapidat fondurile societăților, au indus în eroare cumpărătorii, au efectuat operațiuni fictive în contabilitate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor și au stabilit, cu rea-credință, impozitele datorate, având ca rezultat obținerea, fără drept, de sume de bani prin rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, cauzând prejudicii deosebite entităților comerciale, clienților și bugetului național”, se arată în comunicat.
Potrivit DIICOT, fondurile financiare ilicite obținute au fost supuse procesului de spălare a banilor.
Investigațiile au arătat că al doilea eșalon al grupării era format din persoane apropiate liderilor (de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o, iar ultimul nivel a avut atribuții legate de întocmirea documentației aferente vânzărilor imobiliare, consultanță juridică (notari și avocați) și încasarea de bani din delapidare.
Actele de urmărire penală au relevat că, între 2019 și 2024, liderii grupului infracțional organizat au colectat de la clienți, persoane fizice sau juridice, sume depășind 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro) cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni sau contracte de vânzare-cumpărare (apartamente, parcări și mobilier).
Aceste fonduri au fost delapidate într-un timp scurt prin transferuri către membri ai grupului, plăți către societăți afiliate, salarii și cheltuieli personale, totalizând aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.
În majoritatea cazurilor, sumele externe au fost justificate prin documente false, pentru a da impresia legalității operațiunilor, iar banii au fost redirecționați spre conturile membrilor grupului, având parte de retrageri în numerar.
Pe parcursul acestei perioade, ”suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare și a contractelor de vânzare-cumpărare, mai multe persoane fizice și juridice, prin prezentarea unor fapte mincinoase referitoare la stadiul proiectelor, predarea apartamentelor, vânzările realizate și prin presiunea exercitată asupra clienților pentru a accepta termeni și condiții dezavantajoase”, detaliază procurorii DIICOT – Structura Centrală.
Metodele frauduloase utilizate de membrii grupării au inclus și vânzarea imobilelor către alte persoane, impunerea unor obligații noi pentru semnarea contractelor, neinformarea clienților cu privire la sarcini, restricții asupra publicării informațiilor despre relațiile contractuale și obstrucționarea accesului clienților pe șantiere pentru verificarea stadiului lucrărilor.
Astfel, membrii grupării au cauzat daune materiale considerabile clienților, obținând în același timp foloase patrimoniale necuvenite.
De asemenea, liderii grupului au efectuat în mod repetat operațiuni fictive în documentele contabile ale firmelor, având ca scop diminuarea impozitelor și asigurarea deducerii ilegale a TVA-ului.