Bucureștiul nu pierde fonduri nerambursabile, dar renunță la jumătate din suma alocată pentru împrumuturi, după negocierile privind revizuirea PNRR, începute în august 2024.
”Am reușit să securizăm integral componenta de grant și să obținem finanțări suplimentare care vor susține proiecte critice în sănătate, infrastructură și energie”, a declarat joi ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Componenta de împrumuturi va fi redusă de la 15 miliarde de euro la 8 miliarde de euro.
Necesitatea renegocierii PNRR a apărut în urma evaluărilor făcute de Comisia Europeană pe parcursul anului 2024. Reprezentanții europeni au semnalat întârzieri în implementarea unor investiții, iar unele dintre acestea au fost considerate cu risc major, precizează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) într-un comunicat.
Proiectele problematice au fost înlocuite cu altele mai sigure și au fost ajustate costurile în raport cu inflația și evoluția pieței construcțiilor.
Principalele rezultate obținute în urma negocierilor:
– 2,15 miliarde euro pentru autostrăzi: transferul pe grant a 5 loturi din Autostrada Moldovei A7 (secțiunea cuprinsă între Focșani și Pașcani), inclusiv o majorare a bugetului de 173 milioane euro;
– 183,6 milioane euro pentru 1.200 ambulanțe în toată țara (investiție nouă, acceptată de Comisie); 535 milioane euro pentru 8 spitale (Cluj, Craiova, Bistrița, Ilfov, Sibiu, București, Constanța, Târgu Mureș) (menținere finanțare);
– 100 milioane euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (investiție nouă, acceptată de Comisie);
– 1,66 miliarde euro pentru eficiență energetică pentru blocuri de locuințe și clădiri publice (transfer din componenta de împrumut în componenta de grant), contribuind astfel la reducerea deficitului bugetar și accelerarea fluxului de plăți, a implementării proiectelor;
– 86 milioane euro pentru producția combinată de energie termică și energie electrică, bazată pe gaz, de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate în municipiile Arad și Constanța;
– 400 milioane euro pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare;
– 80 milioane euro pentru digitalizarea sistemului judiciar;
– 30 milioane euro pentru realizarea Cadastrului Apelor, cu finanțare din grant;
– 86,25 milioane euro pentru continuarea proiectului privind producția de hidrogen verde;
– 14,8 milioane euro pentru păstrarea investiției de automatizare a proceselor din administrația publică (RPA);
– 5 milioane euro pentru realizarea Registrului Național al Clădirilor.
România a reușit să securizeze alocarea integrală a grantului în valoare de 13,57 miliarde euro și o alocare totală pe componenta de împrumut de 8,01 miliarde euro, precizează MIPE, adăugând că forma revizuită a PNRR va fi transmisă oficial Comisiei Europene pentru finalizarea procesului de aprobare.
Dată limită pentru reforma pensiilor speciale – 28 septembrie
Data limită pe care România și-a asumat-o pentru reforma pensiilor speciale, obiectiv angajat prin PNRR, este 28 noiembrie 2025, a declarat Dragoș Pîslaru într-o conferință de presă la Palatul Victoria:
”Data limită pe care o avem pentru această reformă este 28 noiembrie 2025. În discuțiile pe care le-am avut eu în această perioadă cu Comisia Europeană nu am discutat partea aceasta legată de reforme și de jaloane și m-am concentrat mai degrabă pe investiții”.
Întrebat dacă s-a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene despre propunerile prezentate de premier privind reforma pensiilor magistraților, în special privind pensionarea acestora la 65 de ani, el a răspuns:
”Comisia Europeană nu este un bau-bau care-ți verifică lucruri, Comisia Europeană aduce niște lucruri de principiu pe masă. În momentul în care România își asumă tema și își asumă existența acestor inechități majore și vine cu o soluție care e viabilă și tratează acele inechități, Comisia Europeană nu stă să umble la, să zicem, componenta de detalii”.
El a adăugat că, din punctul său de vedere, propunerea lui Bolojan este ”mai mult decât echilibrată, este o propunere echitabilă și care reflectă voința României de a rezolva aceste reforme”.