Facultatea de Chimie Biologie Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara (UVT) derulează o specializare unică în România, Chimie criminalistică, nivel licență și masterat, unde se înregistrează cea mai mare concurență, de 15 candidați pe loc, iar absolvenții, care vor deveni experți criminaliști, vor avea șanse de a se angaja ca specialiști în Ministerul Administrației și Internelor sau în laboratoarele de expertize private.
Președintele Asociației Criminaliștilor din România, prof. dr. Gheorghe Popa (general în rezervă), cadru didactic asociat al Universității de Vest Timișoara, precum și coordonatorul programului de Chimie criminalistică al UVT, profesor chimist Titus Vlase, vor să internaționalizeze cursurile, astfel încât aici să se poată forma criminaliști din întreg spațiul comunitar european, dar și din cel extra-unional.
Foto: (c) Universitatea de Vest Timișoara (UVT)
Potrivit prof. dr. Gheorghe Popa, în UE mai sunt șapte astfel de centre universitare în care se formează criminaliști.
Cursanții acestui masterat, înființat în anul 2013, sunt predominant angajați deja din justiție, poliție, arte, este chiar și un preot, care vor să se supra-specializeze în domeniile lor de activitate în ceea ce privește stabilirea veridicității unor documente și înscrisuri, expertize grafologice, cercetări ale unor opere de artă, compoziția unor pigmenți care au străbătut secole etc.
Gheorghe Popa a declarat, pentru AGERPRES, că în momentul de față este o criză de criminaliști în întreaga țară.
”Chimia criminalistică de la UVT este un domeniu nou în învățământul universitar românesc, fiind unicul centru din țară unde se formează criminaliști specializați în expertiza scrisului de mână, expertiza genetică, expertiza traseologică. Noi finalizăm acum un parteneriat între UVT și Ministerul de Interne, pentru ca necesarul de criminaliști să fie recrutat, pe viitor, la nivelul Poliției Române, de aici, de la acest program de pregătire. Mai mult decât atât, acum în România s-a reglementat juridic și instituția expertizei private. Eu sunt unul dintre cei care a contribuit la conștientizarea faptului că pentru transpunerea în practică a principiului contradictorialității în materie de expertize, nu doar statul trebuie să dețină monopolul, ci trebuie să fie și instituții private la care organul judiciar sau părțile se pot adresa pentru aflarea adevărului. Când se vor deschide aceste laboratoare private (chiar urmează să fac demersurile necesare către Ministerul Justiției pentru finalizarea legislației în vederea înființării și autorizării acestor laboratoare), va fi o piață de muncă pentru cei care absolvă programul de științe aplicate în criminalistică”, a afirmat prof. Gheorghe Popa.
El a subliniat că în România este un ”deficit major de criminaliști”.
Foto: (c) Universitatea de Vest Timișoara (UVT)
”La Academia de Poliție s-a desființat Departamentul de Criminalistică (…) La facultățile de Drept, această disciplină (criminalistica, n.r.) a devenit opțională, ceea ce este o mare greșeală, pentru că viitorul procuror, jurist trebuie să știe ce înseamnă criminalistica, ca știință interdisciplinară; el trebuie să știe nu doar tehnică criminalistică, ci și tactică și metodologie criminalistică”, a detaliat acesta.
Gheorghe Popa este criminalistul care, la începutul anilor 2000, a reușit să identifice amprentele unor spărgători de pe frunzele pe care răufăcătorii le-au folosit să nu le rămână urmele pe clanță. Metoda lui a fost preluată de FBI și a fost prezentată pe canalul Discovery, iar în activitatea sa s-a solicitat contraexpertiză pentru o singură probă, care, în final, i-a confirmat rezultatul.
În laboratoarele de Chimie criminalistică, prof. Titus Vlase a fost solicitat să facă mai multe expertize, care au fost folosite de specialiști din arheologie, construcții, mediu, artă.
Una dintre aceste analize chimice au vizat componența materialelor folosite la construcția podului roman de la Drobeta Turnu Severin, din care un picior încă rezistă, după două mii de ani. Cercetările au arătat că romanii foloseau mortare din anumite soluri și alți compuși chimici care pe măsură ce stau în apă se întăresc și ”nu sunt spălate de ape”.
”Ni s-a adus probă din mortarul piciorului podului să vedem de ce el e un mortar hidraulic făcut special ca să reziste sub apă. Analizele pe care noi le-am făcut au dovedit că există niște rapoarte care se fac între diferite tipuri de oxizi și în funcție de valoarea lor se știe că e un mortar hidraulic sau un mortar normal, de uscat, care nu intră în contact cu apa. Cele normale sunt folosite la tencuieli, la zidit. Noi le-am analizat în contextul altor tipuri de mortare din castru, din mai multe locuri din Severin, din locații care se știa clar din ce perioadă au fost construite, la fel ca și piciorul podului. Avem probe și de pe celălalt mal și am obținut același lucru, cu ce a fost la piciorul podului de aici. Este un var cu multe impurități la ardere, diverși oxizi în care romanii foloseau pământuri, tufuri vulcanice din zona Puzol, regiunea Santorin, unde au existat vulcani. Tufurile vulcanice seamănă cu zgura (…) și când se obține varul la ardere, dă proprietăți destul de similare cu cimentul care este un liant ce se întărește sub apă. (…) Prin analiză, am demonstrat, de asemenea, că mortarul din zona Ardeu era făcut cu materii prime din zonă, chiar de pe același deal. La mortarul de la piciorul podului lui Traian s-a confirmat că mortarul celor două relicve ale podului sunt identice, dar e diferit față de mortarul normal care se folosea la construcțiile din castru. Astfel de urme de construcții romane, de secol III, se mai găsesc și astăzi în zona Severin. A fost o familie care voia să sape o fundație pentru o casă și în momentul excavației a descoperit un cartier întreg de urme romane”, a explicat prof. Titus Vlase.
El a arătat că a fost solicitat să analizeze și probe din relicve de podoabe din metale prețioase și semiprețioase de la începutul Epocii bronzului de pe teritoriul țării noastre și a identificat concentrații foarte mari în aur, argint, dar și urme de cupru.
Analizele făcute de echipa coordonatorului programului de Chimie criminalistică al UVT au și folosință aplicată, cu testări ale unor produse în domeniul farmaceutic sau alimentar.
”Încercăm tot felul de variante de medicamente care s-ar putea preta pentru tratarea aftelor bucale (aplicate sublingual, n.r.), plasturi cu substanța activă care să se lipească direct pe zona inflamată, fără a mai fi nevoie de ingerarea medicamentului, jeleuri în care sunt tot felul de medicamente, folosite mai ușor în special de bătrâni. Cu ceva timp în urmă, am identificat o substanță nocivă care rezultă din glutamatul de sodiu (potențiator de gust folosit în condimente, n.r.) supus unor temperaturi ridicate. El dă gust mâncărurilor, este folosit inclusiv în condimentele pentru grătare. Eu l-aș interzice, pentru că nu e bun dacă e pus pe grătar sau în alte alimente care apoi sunt supuse efectului termic de preparare. În combinație și cu alte condimente, se eliberează substanțe cancerigene. El se poate folosi după ce grătarul sau altă mâncare este luat de pe foc. Acele E-uri nu sunt periculoase dacă sunt folosite corect, altfel devin nocive”, spune prof. Titus Vlase.
Și artele se înscriu în zona de interes a criminaliștilor, astfel că facultatea are o colaborare și cu Muzeul Național de Artă din Timișoara, ai cărui specialiști sunt interesați de secretele anumitor pigmenți utilizați de pictori din vremuri îndepărtate și care se păstrează foarte bine și astăzi.
”Studiem o serie de pigmenți. De exemplu, pigmentul (culoarea) albastru. Luăm zece dintre ei, preparați în diferite moduri și aflăm cum se prepara la anii 1700, pe la 1300. Îi ‘îmbătrânim’ artificial și analizăm, apoi ne facem o bază de date și urmărim cum se comportă aceștia. Studiem rama cu microscopie în infraroșu, microscopie electronică, adică avem un fel de cartografie a ceea ce se întâmplă. Apoi, este treaba restauratorilor, care amestecă pigmenții în diferite feluri. Noi oferim toate rețetele, toate modurile posibile de amestec. La fiecare culoare aveam zece probe, deci 100 de probe pentru zece culori”, precizează prof. Titus Vlase.
Fiind o opțiune de studiu interdisciplinară, asociind chimia cu fizica, biologia, informatica și alte discipline, studenții și masteranzii criminaliști de la Timișoara se pregătesc în laboratoare noi, moderne, dotate cu aparatură de cea mai înaltă performanță. O parte importantă din dotările laboratoarelor există în laboratoarele facultății de Chimie, Biologie, Geografie și în noul Institut de Cercetări Avansate de Mediu (ICAM) al UVT, iar altele sunt în curs de achiziționare, cu finanțare prin PNRR.
Tinerii învață aici, aplicat, cum să prevină fraudele informatice, genetice, criminalistice, folosind tehnici de investigare audio-foto-video, criminologie, discipline de drept până la partea judiciară și psihologie.
Cadrele didactice nu provin doar din UVT, ci sunt și specialiști externi care lucrează în domeniu.
Întrebat despre posibilitatea folosirii inteligenței artificiale în criminalistică, prof. Titus Vlase răspunde că nu crede decât ”în ceea ce gândește cu adevărat creierul uman”. ”Nu mă bazez pe inteligența artificială aici”, a mai adăugat specialistul de la UVT.