Marți dimineață, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a fost prezent la acțiunea de prelevare de probe din Marea Neagră, în urma poluării din Strâmtoarea Kerci, care a avut loc în decembrie 2024.
Acțiunea de prelevare a probelor s-a desfășurat cu ajutorul Navei Marina I a ABA Dobrogea-Litoral (ABADL), conform informațiilor furnizate de Ministerul Mediului.
„M-am bucurat să îi pot însoți pe colegii de la ABA Dobrogea-Litoral în prima campanie de monitorizare a Mării Negre din acest an, care va dura patru-cinci zile și la finalul căreia vom obține date despre starea fizico-chimică a apei. Această monitorizare se face de patru ori pe an. Suntem cu atât mai preocupați având în vedere imaginile îngrijorătoare din presă, în special cele din Peninsula Crimeea, unde discutăm despre sute de delfini și mii de păsări moarte, precum și despre țărmuri afectate, în urma scufundării celor două nave în strâmtoarea Kerci, un dezastru ecologic care ne îngrijorează profund”, a subliniat Fechet.
Ministrul a exprimat îngrijorare privind posibilitatea ca unda de poluare să ajungă la litoralul românesc.
„În urma discuțiilor cu specialiștii și corelând modelările matematice efectuate privind direcția și viteza curenților marini, vântul și temperatura apei și aerului, riscul ca unda de poluare să ajungă pe litoralul românesc este extrem de redus. Totuși, având în vedere că Peninsula Crimeea, zona Sevastopol și Yalta se află la jumătatea distanței dintre strâmtoarea Kerci și Constanța, nu pot să nu iau în considerare că există totuși un risc, deși foarte mic. Acesta este unul dintre motivele pentru care am solicitat colegilor de la ABA Dobrogea-Litoral și institutele din Constanța să intensifice determinarea hidrocarburilor din apă, pentru a avea semnale timpurii care să ne ajute în luarea deciziilor necesare. Deocamdată, suntem în stare de alertă, pentru a proteja turismul și starea litoralului românesc”, a explicat el.
Parametrii fizico-chimici analizați, conform Manualului de Operare, includ:
– parametrii fizico-chimici generali: transparența, temperatura apei, condiții de oxigenare (oxigen dizolvat și materii organice), starea acidifierii (pH), salinitatea, nutrienți;
– alți poluanți specifici, cum ar fi hidrocarburile petroliere (indice total de hidrocarburi);
– metale grele și micropoluanti organici.
În cazul Mării Negre, au fost stabilite secțiuni de monitorizare pentru corpurile de apă costiere (de la linia de bază a țărmului până la o milă marină între Periboina și Vama Veche), corpurile de apă tranzitorii marine (Chilia – Periboina) și pentru apele teritoriale (până la 12 mile marine), fiind stabilite 15 secțiuni transversale de monitorizare. Au fost stabilite 27 de puncte de prelevare la diverse adâncimi, din care 18 sunt situate la adâncimi mai mari de 5 metri (pentru care se folosește nava la prelevare).
Cea mai nordică secțiune se află la Golful Musura – Bara Sulina, iar cea din sud este secțiunea de la Vama Veche. Monitorizarea în partea de nord, spre Ucraina, se realizează în Secțiunea Golful Musura – Bara Sulina, atât în zona de țărm, cât și la adâncimea de 5 metri și 12 mile marine.
Săptămâna trecută, presa bulgară a raportat că problemele legate de deversările de păcură de la petrolierele rusești continuă, stârnind temeri privind răspândirea dezastrului ecologic și eventualele pete de petrol care ar putea ajunge în Marea Neagră.
Din acest motiv, miniștrii mediului din Ucraina (Svetlana Grinchuk), România (Mircea Fechet) și Bulgaria (Petăr Dimitrov) au discutat despre avariile din strâmtoarea Kerci într-o videoconferință, conform celor raportate de Mediapool, citate de Rador Radio România.
Ministerul bulgar al Mediului a declarat că organizațiile și instituțiile științifice din fiecare țară care monitorizează situația nu au raportat nicio deplasare a petelor de petrol în zona apelor Mării Negre. Monitorizarea continuă în toate cele trei țări, iar unitățile implicate sunt pregătite să acționeze.
Discuția a fost generată de o informație de la unitatea regională a Ministerului rus pentru Situații de Urgență care a raportat noi scurgeri de petrol, cu o lungime de peste 12,5 km, în apropierea malurilor a șase regiuni ale peninsulei anexe Crimeea. Autoritățile ruse au constituit o comisie pentru a gestiona consecințele acestei situații de urgență, sub conducerea viceprim-ministrului Vitali Saveliev și al șefului Ministerului rus pentru Situații de Urgență, Alexander Kurenkov.
Noua poluare cu păcură a fost identificată duminică, 12 ianuarie, și a afectat municipiile Ievpatoria, Sudak, Feodosia, Ialta, raioanele Sakî și Ciornomorske, insula Tuzla și capul Takil din raionul Lenine. Autoritățile au asigurat că 225 de echipe monitorizează mișcarea scurgerilor, 22 de nave sunt activ implicate în mare, iar supravegherea aeriană este realizată de două elicoptere Mi-8.
Specialiștii au reușit să recupereze cea mai mare parte din păcura scursă în Marea Neagră din petrolierul Volgoneft-239, care s-a eșuat în largul coastei în districtul Temriuk din Ținutul Krasnodar.
Pe 10 ianuarie, a fost raportată o scurgere pe o suprafață de 300 de metri la circa 2,8 mii metri pătrați de coastă, provocată de petrolier. Totuși, este neclar ce se întâmplă cu scurgerea propriu-zisă, aceasta fiind de neoprit, deoarece sudarea la pupa nu poate fi efectuată până când nu este curățat și pompat combustibilul din jurul navei.