În timp ce Călin Georgescu contestă anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, din ce în ce mai multe informații apar în spațiul public cu privire la relațiile sale cu politica dinainte și după 1989.
Într-un interviu acordat de Kelemen Hunor, președintele UDMR, unei publicații maghiare, acesta a abordat legătura dintre Călin Georgescu, Mircea Malița (ministru de externe în perioada comunistă) și Mihai Caraman, un fost agent dublu al regimului comunist și KGB, cunoscut pentru infiltrarea în NATO.
Caraman a fost primul director al SIE în anii ’90, dar a avut o scurtă perioadă de mandat. De asemenea, Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al SIE, ministru de externe și premier, a declarat că Georgescu este departe de a fi un outsider, ci a fost parte integrantă a sistemului, ocupând diverse funcții în ministere cu sprijinul PSD. Georgescu a fost mereu activ în încercările sale de a se promova, având chiar ambiții de a deveni premier, a adăugat Mihai Răzvan Ungureanu la RFI.
Mihai Răzvan Ungureanu: Este dificil de spus, pe baza informațiilor pe care le am, dacă a fost sau nu angajat al Securității înainte de ’89. Însă acest lucru poate fi clarificat printr-o investigație în arhivele CNSAS. Cred că, în urma primului tur de scrutin, au fost trimise cereri către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și, din câte am înțeles, există o anchetă documentară în curs. Rămâne de văzut.
Din păcate, se creează impresia că a fost un om al sistemului și, într-adevăr, a fost, având în vedere că a interacționat încă de la începutul anilor ’90 cu cercuri de putere din Partidul Social Democrat. A obținut o funcție executivă importantă într-un minister, iar studiile sale în domeniul pedologiei i-au oferit probabil o recomandare, însă susținerea politică este evidentă.
Reporter: La ce minister a fost?
Mihai Răzvan Ungureanu: Dacă nu mă înșel, a fost la Ministerul Agriculturii, probabil în funcția de secretar general. Este o poziție executivă semnificativă. Perioada petrecută acolo și modul în care a acționat sunt detalii relatate de ziarele opoziției democratice din acea perioadă, care sugerau încălcări ale legii. Însă, judecând prin prisma reglementărilor juridice de astăzi, este evident că legislația din acea vreme nu era atât de stringentă în domeniul traficului de influență. Aparent, el părea să dispară, dar nu a fost așa, ceea ce explică surprinderea mea și a altora. Aparent, figura sa a apărut dintr-o dată, de parcă ar fi fost absent din viața publică până anul trecut. De fapt, el a fost mereu activ, promovându-se ca un potențial prim-ministru între anii 2008 și 2009, având o echipă de susținători care promovau mesaje de tipul Călin Georgescu prim-ministru, Călin Georgescu președinte etc.
Reporter: Care erau aceste voci? Erau voci cunoscute?
Mihai Răzvan Ungureanu: La vremea respectivă, nu, nu erau cunoscute pentru mine. Presupun că erau mai mult automate decât subiective, adică replici-program care puteau să emită orice mesaj pe baza unor ținte predefinite. De asemenea, la acea vreme, s-a început să se investigheze urmele sale, iar el părea asociat cu organizații sau mișcări subterane, foarte bine ascunse. Această percepție este, însă, eronată, deoarece el a avut răbdare și interes în a cultiva relații cu grupuri din societatea românească cu activități extrem de toxice; de la organizații neo-legionare până la ultra-ortodoxismul promovat de un înalt ierarh din Constanța. Aceeași propagandă pseudo-naționalistă, îmbrăcată în culorile drapelului, și cu multe vorbe goale despre religie, creștinism și Isus Hristos, întrerupte de laude pentru legionarul Corneliu Zelea Codreanu, pe care Călin Georgescu îl consideră un profet și martir, având un dispreț evident pentru claritatea și onestitatea în spațiul public.